FILĂ DE POVESTE

       Când îți iei viața în propriile mâini și devii independent, când începi să realizezi care este scopul tău, orice mutare începe să devină periculoasă. E ca și cum te-ai trezi în larg, în mijlocul mării luat de curenți, plutind în derivă. Înaintezi cu greutate, puțin câte puțin, uneori grăbit, mărind viteza. La început ți se pare simplu. Ai impresia că ești unicul stăpân al propriei vieți, că totul ți se cuvine, și că nimeni nu te poate da jos de pe piedestalul pe care te afli. Sunt zile când soarele se oglindește în apa limpede și ești fericit că pe propriul tău cer nu sunt nori care prevestesc furtuna. Te bucuri de liniște, de lucrurile simple, de fiecare adiere a vântului care îți mângâie firav pielea. Uneori, pericolul nu poate fi evitat și nici alungat. Vei râmâne acolo, pitit, așteptând să treacă furtuna, sau vei îndura orice pericol, vei lupta cu vântul, cu ploaia care îți biciuie fața și poate că nici nu îți vei da seama de lacrimile care o iau la f...

Eu nu pot să uit. Așa sunt de când mă știu. Niciodată nu m-am întors din drumul pe care am hotărât să-l urmez, niciodată nu am dat înapoi, și cel mai important aspect: niciodată nu am uitat. Cel mai greu lucru mi se pare acela de a nu mai privi deloc în urmă. E greu să pleci, dar mult mai greu e să rămâi. Uneori ne înstrăinăm de locuri, alteori ne distanțăm de persoane, ne prefacem că suntem indiferenți, reci, că nu ne mai pasă. Avem curajul să ne privim în ochi și să arătăm că viața nu stă în loc pentru nimeni. Unii oameni nu vor învăța niciodată să se rupă de trecut. Asta pentru că unele amintiri i-au marcat sau poate că altele, dimpotrivă, i-au făcut să se simtă speciali. Ne întoarcem în trecut pentru că acolo am lăsat părți din noi pe care vrem să le recuperăm. Ne întoarcem pentru a găsi răspunsurile pe care nu le-am primit la timpul lor. Ne strecurăm printre tenebrele trecutului pentru a ierta greșeli, pentru a fi împăcați cu noi înșine. Vrem să acoperim goluri și plecăm într-...

Te trezești dis de dimineață, te dai jos din pat și arunci pe tine prima haină care îți vine în mână. Te speli pe față și te uiți fugitiv în oglindă. Și te vezi pe tine. De fiecare dată aceeași, dar parcă diferită. Închizi ochii și îi deschizi din nou întocmai ca într-un joc. Observi că toate lucrurile din jur sunt aceleași, numai tu parcă ești altfel mereu. De fiecare dată altă stare de spirit. Altă emoție. Alt rid care se accentuează atunci când râzi sau plângi. Alt gest necontrolat. Altă stare inexplicabilă care îți macină sufletul. În fiecare zi, în oglindă, descoperi o altă persoană, o altă latură a personalității tale. În fața ei te poți confesa cel mai bine: nu-ți dă sfaturi, nu te aprobă, nu te învinuiește, doar te ascultă. Te ascultă mai bine decât o poate face o persoană. Ea e martoră la orice schimbare pe care o faci: fizică sau sufletească. Rămâi preț de câteva minute cu ochii fixați într-un punct și călătorești în timp. Vezi derulându-se secvențe din viața ta. Prima d...

Mama mi-a dat de-a lungul timpului cele mai bune lecții de viață. Am învățat de la ea că am de ales între a fi un om comun sau unul extraordinar și că nu există cale de mijloc. Mi-a spus că simplitatea emană frumusețe, și de aceea m-a sfătuit să fiu simplă și naturală. Să nu mă intereseze niciodată ce cred cei din jurul meu atât timp cât sunt înconjurată de persoane care mă iubesc și mă susțin necondiționat. Mama m-a învățat să nu mă dau niciodată bătută, să lupt pentru tot ce îmi doresc pentru că e imposibil să nu reușesc. M-a făcut să-mi dau seama că lucrurile care se obțin cu greutate sunt de durată și că nimic nu vine de-a gata. M-a sfătuit să fiu decentă și elegantă pentru că frumusețea nu stă în rochia pe care o îmbraci, ci în caracterul femeii care o poartă.  M-a atins gingaș de multe ori și mi-a spus să nu îmi încalc niciodată principiile și valorile și să merg întotdeauna cu capul ridicat, nu cu mândrie, ci cu demnitate. Să gândesc de două ori înainte să spun sau să ...

Se ascund lucruri pe care nimeni nu le poate intui dacă ea nu le spune sau dacă nu le face văzute. Se ascund cuvinte nespuse, victorii și eșecuri nenumărate. Se află gânduri pe care nu le-a împărtășit niciodată, greșeli pe care nu le-a mai putut repara și pentru care a plătit cu propriile-i lacrimi amare. Iubiri ascunse, imposibile, dureroase, trecătoare, dar care încă se oglindesc în sufletul ei. Persoane cu care și-a încheiat socotelile, ființe pe care le-a lăsat în urmă, dar pe care încă le poartă în gândul ei.  În spatele unei femei puternice se ascund umbrele celor care au rănit-o și dezamăgit-o, cei din vina cărora și-a pierdut pentru scurt timp încrederea în sine, dar și în cei care o înconjoară. Uneori gesturile, atitudinea și comportamentul celor din jurul ei au pus-o la grea încercare. S-a ambiționat să meargă mai departe deși vocea din interiorul ei o ruga să se oprească. A spus de multe ori rămas - bun, rămas - bun care s-a transformat mai târziu în Adio. A suferit...