Identică, dar diferită!

Te trezești dis de dimineață, te dai jos din pat și arunci pe tine prima haină care îți vine în mână. Te speli pe față și te uiți fugitiv în oglindă. Și te vezi pe tine. De fiecare dată aceeași, dar parcă diferită. Închizi ochii și îi deschizi din nou întocmai ca într-un joc. Observi că toate lucrurile din jur sunt aceleași, numai tu parcă ești altfel mereu. De fiecare dată altă stare de spirit. Altă emoție. Alt rid care se accentuează atunci când râzi sau plângi. Alt gest necontrolat. Altă stare inexplicabilă care îți macină sufletul.

În fiecare zi, în oglindă, descoperi o altă persoană, o altă latură a personalității tale. În fața ei te poți confesa cel mai bine: nu-ți dă sfaturi, nu te aprobă, nu te învinuiește, doar te ascultă. Te ascultă mai bine decât o poate face o persoană. Ea e martoră la orice schimbare pe care o faci: fizică sau sufletească. Rămâi preț de câteva minute cu ochii fixați într-un punct și călătorești în timp. Vezi derulându-se secvențe din viața ta. Prima dezamăgire, primul succes, prieteni dragi, momente importante, plimbări pline de peripeții, scene de familie, călătorii, primul răsărit de soare la malul mării, îmbrățișări puternice, ultimele cuvinte ale celor care nu mai sunt în viață, povețe de și despre viață, mersul lin al trenului care te poartă în alt colț al lumii, departe de tot ce ai cunoscut până atunci. O nouă viață, noi prieteni și cunoștințe, un alt moment când trebuie să o iei de la 0. Da, trebuie să o iei din nou de la început. Cu optimism, cu speranța că de data asta va fi mai bine.

Uneori ești un învingător, alteori un învins. Uneori te simți neînțeles deși îți pui sufletul pe tavă și nu poți să nu te întrebi dacă problema e la tine sau la cei din jur. Mă țin după timp și mă schimb odată cu trecerea lui. În fiecare zi mai cunosc o altă latură a firii mele. Mă schimb pe zi ce trece, iar ceea ce am fost ieri nu mai sunt azi. Sunt părtașă la propria mea transformare, iar eu sunt cea care vede și simte cel mai bine ce e diferit. Modul de a gândi, de a fi, de a râde, de a plânge, de a interacționa cu cei din jur, încrederea care cu greu îmi este câștigată, totul diferă.

O ultimă privire în oglindă și o iau de la capăt! Totul pare aievea și totuși... nu e!

Identică, dar atât de diferită...