Treceți la conținutul principal

Încă o etapă e pe cale să se încheie...


Tocmai e pe cale să se încheie una dintre cele mai frumoase perioade pe care le-am trăit, dacă nu cea ma frumoasă - studenția. Să vin în Timișoara a fost cea mai bună decizie pe care am luat-o vreodată. Am plecat la un drum lung și fără de întoarcere, fără nicio emoție, fără nicio teamă de eșec. Îmi doream să reușesc, era suficient. Apoi, m-am trezit singură într-o lume mare. Am fost nevoită să mă descurc, să fac față unor situații-limită, să învăț să tratez anumite lucruri cu indiferență, să încerc să mă schimb cumva. 

Au fost cei mai frumoși 3 ani din viața mea, spun asta fără nicio urmă de falsitate. Nu sunt omul care minte, care face compromisuri pentru a-și atinge scopul, nu spun niciodată vorbe în vânt. În toată această perioadă am trecut printr-un lung șir de transformări, iar concluzia este că sufletește m-am schimbat cel mai mult. Am căutat să iau de fiecare dată ce e mai bun din fiecare experiență pe care am trăit-o. Nu spun că am avut parte numai de urcușuri, uneori eșecurile s-au ținut lanț de mine. Dar ce rost are să mă plâng, să mă victimizez? De ce să mă vadă ce-i din jurul meu cu chipul posomorât? De ce să nu merg mai departe? Mereu am încercat să zâmbesc, chiar dacă în sufletul meu se dădeau bătălii crunte. Mereu am încercat să dau sfaturi, deși poate cândva am avut și eu nevoie de un sfat, dar nu am arătat lucrul ăsta. Am ajuns aici pentru că am luptat, pentru că am crezut, pentru că nu mi-am pierdut niciodată speranța. De altfel, nici nu o să mi-o pierd vreodată, indiferent dacă totul se va prăbuși în jurul meu.

Contează să fii motivat de ceva, să-ți dorești să reușești, să nu-ți pierzi speranța. Am continuat să cred că viața mea va prinde cu adevărat contur într-o zi. Și se pare că visul meu încet, dar sigur se creionează. Sunt fericită că am reușit să realizez ceva în tot acest timp. Am legat prietenii cu oameni cu care nu credeam că voi avea vreodată vreo tangență. Am cunoscut cei mai importanți jurnaliști din Timișoara, am făcut muncă de teren, am încercat să stau de vorbă cu oamenii, să le aflu poveștile. Am trăit la intensitate maximă prima știre pe care am scris-o, prima ieșire pe teren alături de un cameraman, primul interviu, primul reportaj, primul documentar. Am cunoscut cele mai palpitante emoții odată cu prima probă de live în fața camerei. Am încercat să învăț de la cei mai buni, să aflu ce nu știu sau să completez ceea ce știam deja. 

În ceea ce privește alegerea Facultății, am luat cea mai bună decizie. Nu regret absolut nimic. Dacă mi s-ar oferi ocazia să o iau de la capăt de 10 ori, de tot atâtea ori aș repeta tot ce am făcut. Mă leagă amintiri frumoase tocmai pentru simplul fapt că am dat tot ce-i mai bun din mine. Nu am luat toată această experiența ca pe  "Hai să fac și eu o Facultate că toată lumea face". Nu, decât așa, mai bine las-o baltă. Nu are rost să investești timp în ceva care nu merită sau nu-ți place. Comunicarea mi-a schimbat viața, m-a ajutat să scap de anumite metehne pe care le aveam, mi-a mai domolit emoțiile, m-a învățat cum să interacționez cu oamenii. M-a lăsat să descopăr, să investighez, să aflu. E fascinant să afli un lucru înaintea tuturor și să-l aduci apoi în atenția celorlalți. E și mai fascinant când cineva are încredere în tine, în ceea ce poți.
Nimic nu durează o veșnicie, însă, parcă totul a trecut prea repede. Aș mai fi vrut să continue măcar puțin toată această experiență. O să-mi lipsească totul. Nopțile nedormite, temele de seminar, stresul de dinainte de examene, emoțiile pe care le aveam atunci când primeam subiectele, plimbările prin parcul Universității, prietenii, și nu în ultimul rând, profesorii.
Se spune că sunt drumuri la care se pleacă doar cu un singur bagaj: cu inima, însă eu plec pe un alt drum cu încredere. Știu că voi reuși, îmi doresc prea mult!

Comentarii

  1. Foarte frumos!! Ceea ce ai scris aici mi se potriveste si mie in mare parte emotii asemanatoare am trait si eu si sunt la fel de entuziasmata de acesti ani si de practica facuta. :) Succes Magda!!

    RăspundețiȘtergere

Trimiteți un comentariu