Treceți la conținutul principal

Postări

Sufletul - fereastra trupului!

În suflet păstrăm cele mai frumoase dar și cele mai puțin plăcute clipe și amintiri. Lacrimi de dor, de bucurie, de tristețe, de dezamăgire. Cuvinte nerostite, gânduri neîmpărtășite, regrete mărunte, iubiri ascunse. Păstrăm în suflet toate acele lucruri care fac parte din trecutul nostru. Un loc unde nimeni nu poate răscoli, un loc unde nimeni nu poate pătrunde pentru că e bine ferecat cu lacăte. Iar cheia se află la noi. Doar noi le putem deschide. În suflet păstrăm șansele ratate, rănile care încă nu s-au închis, persoanele care ne-au dezamăgit, visurile pe care le-am aruncat fără speranță într-un colț întunecos și sumbru în speranța că poate cândva vor prinde contur. Aruncăm în vâltoarea timpului lucrurile de care vrem să scăpăm, pe care vrem să le uităm sau pe care vrem să le păstrăm.  Dar tot acolo, în suflet, păstrăm persoanele dragi la care mereu ne stă gândul. E suficient să închizi ochii și gândul te poartă la ele. Și pentru o clipă le simți mai aproape. Și ești feri...

Incă mai am!

Am pierdut multe, dar încă mai am!  Am pierdut momente prețioase, secunde, timp și clipe pe care niciodata nu le voi mai trăi. De cele mai multe ori am suspinat când am pierdut persoane dragi, prieteni sau când am asistat neputincioasă la pierderea mea printre vise. M-am eliberat de lacrimi de dor, de furie, de singurătate, de iubire, de fiecare dată cu aceeași tărie de caracter. Am pierdut părticele din mine cand am fost dezamagită, m-am pierdut printre cuvinte și speranțe deșarte.  Tind să cred că de cele mai multe ori am pierdut lucruri de care nu aveam nevoie. Uneori mi le-au răpit oamenii, viața, dar de cele mai multe ori nemilosul Timp. Pe altele le-am neglijat și s-au dizovat treptat, treptat fără să-mi dau seama și fără să fiu conștientă. Abia mai târziu am conștientizat pierderea lor. Dincolo de toate aceste lucruri, undeva într-un colțisor al sufletului meu stau ascunse cele mai frumoase și inocente momente și amintiri pe care nimeni nu mi le poate ...

I will always miss you, grandma!

Vor fi zile când îți voi forma numărul din instinct și voi încerca să te sun... nu vei răspunde. Vor fi momente când voi fi dispusă să fac absolut orice doar pentru a-ți auzi glasul. O să-mi fie dor de sfaturile tale, de glasul duios, de alinturi și de chipul tău angelic. Te voi căuta cu privirea peste tot, nu o să apari. Însă te voi căuta într-un loc unde știu sigur că mereu te voi găsi: în suflet, printre amintiri  și fotografii. Ai fost un exemplu de bunătate și modestie cum niciodată nu voi mai întâlni. Deși știu că aici, pe pământ, nu ne vom mai găsi, sunt fericită că porțile Raiului ți se vor deschide. Pentru mine ai fost una dintre cele mai frumoase povești pe care am trăit-o, la care am luat parte și  pe care o să o port în suflet mereu. Acum ești pe deplin ceea ce ai fost mereu, un înger! Te voi iubi întotdeauna și te voi păstra în gând până ne vom întâlni!

Caută-mă!

Caută-mă în aerul pe care îl respiri în fiecare zi. Caută-mă și mă vei găsi în fiecare răsărit al soarelui, în fiecare strop de ploaie, în zilele mohorâte, în roua dimineții, în tot ce te înconjoară. Mă vei găsi întotdeauna acolo unde cuvintele sunt de prisos, acolo unde numai tăcerea poate contura emoții care nu pot fi surprinse prin vorbe. Sunt și voi fi mereu acolo... întotdeauna în nopțile toride de vară, printre stelele căzătoare privind luna. Mă vei găsi mereu în fiecare semn de carte, colț îndoit, în fiecare pagină atinsă firav de vârful degetelor mele. Privește-mi sufletul dincolo de ceea ce par și de ceea ce vezi! Caută-mă în adierile diafane ale vântului, în briza mării, în valurile care se lovesc de țărm, în locurile unde nisipul este purtat de vânt mai repede decât nisipul care se scurge din clepsidră.  Privește mai atent și mă vei putea observa în lanurile cu maci, în parfumul florilor, în fiecare strop de ploaie care atinge ritmic și sacadat pământul. Sunt acolo ...

Lecție de simplitate oferită de copiii din Africa!

În fiecare zi ne trezim cu gândul să cerem mai mult de la viață decât ni s-a oferit ieri. Devenim din ce în ce mai egoiști și ne gândim doar la noi. Dar la EI oare cine se gândește? Când pui capul pe pernă te mai gândești la faptul că în alte colțuri ale lumii sunt oameni aflați în suferință? Ce îți trece prin minte atunci când te afli în fața unei mese îmbelșugate? Conștientizezi că în timp ce faci nazuri că adidașii tăi nu au semnul de la Puma sau Nike, zeci de oameni merg desculți? Câte persoane din întreaga lume mănâncă în fiecare zi pe săturate?  Copiii din Africa, dincolo de toate lipsurile cu care se confruntă în fiecare zi, sunt mult mai fericiți decât noi. Trăiesc în mijlocul naturii și se bucură de frumusețea fiecărui răsărit și apus de soare. Merg desculți și simt puterea pământului într-un mod în care noi nu o vom cunoaște niciodată.  În fiecare zi inventează un alt joc. În vocabularul lor nu există cuvântul plictiseală. Nu au jucării, dar au învățat să modele...

Povestea mea, povestea ta

Fiecare dintre noi are o poveste. În fiecare colț al lumii, la fiecare rotație a minutarului, o persoană își scrie povestea sau adăugă The End-ul la ultima filă a propriului scenariu. Poveștile sunt ca oamenii. Misterioase. Firul lor de cele mai multe ori este scurt, mult prea scurt pentru tot ce ne propunem să facem. Uneori acesta se rupe subit și nu ne mai rămâne nimic de făcut. O tăcere apăsătoare  prevestește un alt sfârșit. Noi, oamenii, suntem atât de dificili... Ne visăm invincibili, vrem să trăim  mult și bine, vrem să fim mereu fericiți, să ne fie presărat drumul pe unde călcăm numai cu petale de trandafiri. Ne întristăm când nu ne merge bine, îi învinuim pe alții de nereușitele noastre și de faptul că ne merge rău, invidiem succesul celor din jur. Ne transformăm în ceea ce nu suntem pentru ca mai târziu să regretăm această schimbare. Ne preocupăm prea mult de lucrurile lumești fără a ne interesa de cutia Pandorei care sălășluiește în fiecare dintre noi - sufletul. ...

Viața în câteva cuvinte

    Ce înseamnă viața pentru mine? Uneori este atât de greu să rezum esența acestui cuvânt. Dedesubturile lui sunt mult prea pătrunzătoare iar radacinile lui mult prea adânci. Viața înseamnă zboruri pe culmile fericirii și salturi în hăul durerii, trădare și iertare, fericire și tristețe, speranță, succese și eșecuri, aventură, iubire, dezamăgire, proporție și simetrie, soare și furtună, credință, copilărie, adolescență, tinerețe, maturitate, bătrânețe, amar și dulce, victorie și înfrângere, timp, nisipul din clepsidră, îmbrățișări pătimașe și puternice, dor, distanță și apropiere, curaj și lașitate, naivitate, regrete, divinitate.      Viața nu se rezumă doar la a fi fericit sau nefericit. Înseamnă mai mult decât atât. Fiecare zi pe care o trăim e o altă filă de poveste pe care o adăugăm la propriul nostru scenariu. În fond, toți cei care trecem prin lumea asta, suntem niște actori grăbiți, oameni preocupați mai mult de trecerea timpului decât de propriile...