Incă mai am!

Am pierdut multe, dar încă mai am! 

Am pierdut momente prețioase, secunde, timp și clipe pe care niciodata nu le voi mai trăi. De cele mai multe ori am suspinat când am pierdut persoane dragi, prieteni sau când am asistat neputincioasă la pierderea mea printre vise. M-am eliberat de lacrimi de dor, de furie, de singurătate, de iubire, de fiecare dată cu aceeași tărie de caracter.

Am pierdut părticele din mine cand am fost dezamagită, m-am pierdut printre cuvinte și speranțe deșarte. 

Tind să cred că de cele mai multe ori am pierdut lucruri de care nu aveam nevoie. Uneori mi le-au răpit oamenii, viața, dar de cele mai multe ori nemilosul Timp. Pe altele le-am neglijat și s-au dizovat treptat, treptat fără să-mi dau seama și fără să fiu conștientă. Abia mai târziu am conștientizat pierderea lor. Dincolo de toate aceste lucruri, undeva într-un colțisor al sufletului meu stau ascunse cele mai frumoase și inocente momente și amintiri pe care nimeni nu mi le poate răpi. Nici măcar Timpul... Nu mi le poate răpi pentru că sunt pregătită să renasc și să o iau de la capăt de fiecare dată cu aceeași putere și dorință de a merge mai departe indiferent de ceea ce se petrece în spatele meu. 

Am pierdut multe, dar nu sunt tristă pentru că fiecare încercare este o nouă lecție. Păstrez în inimă cele mai frumoase comori iar lucrul ăsta mă motivează să-mi doresc să lupt cu Timpul.