FILĂ DE POVESTE

Am pierdut multe, dar încă mai am!  Am pierdut momente prețioase, secunde, timp și clipe pe care niciodata nu le voi mai trăi. De cele mai multe ori am suspinat când am pierdut persoane dragi, prieteni sau când am asistat neputincioasă la pierderea mea printre vise. M-am eliberat de lacrimi de dor, de furie, de singurătate, de iubire, de fiecare dată cu aceeași tărie de caracter. Am pierdut părticele din mine cand am fost dezamagită, m-am pierdut printre cuvinte și speranțe deșarte.  Tind să cred că de cele mai multe ori am pierdut lucruri de care nu aveam nevoie. Uneori mi le-au răpit oamenii, viața, dar de cele mai multe ori nemilosul Timp. Pe altele le-am neglijat și s-au dizovat treptat, treptat fără să-mi dau seama și fără să fiu conștientă. Abia mai târziu am conștientizat pierderea lor. Dincolo de toate aceste lucruri, undeva într-un colțisor al sufletului meu stau ascunse cele mai frumoase și inocente momente și amintiri pe care nimeni nu mi le poate ...

Vor fi zile când îți voi forma numărul din instinct și voi încerca să te sun... nu vei răspunde. Vor fi momente când voi fi dispusă să fac absolut orice doar pentru a-ți auzi glasul. O să-mi fie dor de sfaturile tale, de glasul duios, de alinturi și de chipul tău angelic. Te voi căuta cu privirea peste tot, nu o să apari. Însă te voi căuta într-un loc unde știu sigur că mereu te voi găsi: în suflet, printre amintiri  și fotografii. Ai fost un exemplu de bunătate și modestie cum niciodată nu voi mai întâlni. Deși știu că aici, pe pământ, nu ne vom mai găsi, sunt fericită că porțile Raiului ți se vor deschide. Pentru mine ai fost una dintre cele mai frumoase povești pe care am trăit-o, la care am luat parte și  pe care o să o port în suflet mereu. Acum ești pe deplin ceea ce ai fost mereu, un înger! Te voi iubi întotdeauna și te voi păstra în gând până ne vom întâlni!