Mă înspăimântă ideea de a fi neputincioasă. Mă înspăimântă ideea de a privi un lucru, o situație, un moment, fără a putea face nimic pentru a-l schimba. Uneori nu e vorba doar de voință, uneori oricât de mult ai vrea și ți-ai dori, nu poți schimba lucrul respectiv. E ca și cum ai lupta cu morile de vânt. Ador să fac doar ce-mi place. Îmi place să am în preajmă oameni de la care pot învăța lucruri utile. Îmi plac îmbrățișările puternice și săruturile pe frunte.
Detest oamenii aroganți, cei care se cred superiori. Urăsc oamenii care cred că un cont în bancă te face mai inteligent, plăcut, puternic și mai cool. Niciodată nu am putut înțelege acele persoane care nu pot trece dincolo de ceea ce văd. Urăsc să mi se impună anumite lucruri. Detest persoanele care își dau cu părerea despre persoana mea deși nu m-au văzut și nu am schimbat două vorbe vreodată.
Am conștientizat de-a lungul timpului că nu trebuie să dovedesc nimănui nimic. Este important să fiu împăcată cu mine însămi, să fiu mulțumită de ceea ce sunt. Am învățat că în cale îți apar persoane al căror scop este să te ghideze în momentele cheie. Din păcate, uneori prea târziu îți dai seama care a fost scopul apariției acelei persoane în viața ta.
Am înțeles că iubirea te face să te simți deopotrivă, cel mai puternic și cel mai vulnerabil om de pe pământ.
Am învățat că pentru a fi în armonie cu alții, trebuie să ai o relație frumoasă cu tine însuți. Să știi să te IERȚI, să îți ACCEPȚI defectele, să te RESPECȚI pentru ceea ce ești, să ÎNVEȚI din tot ce îți iese în cale, să SPERI, și nu în cele din urma, să REUȘEȘTI.
Poate ca viata nu inseamna "sa supravietuiesti furtunii", ci sa stii sa dansezi in ploaie.Trebuie sa facem BINELE din rau, pentru ca nu avem altceva din care sa-l facem.
RăspundețiȘtergere