Treceți la conținutul principal

Am uitat...

Am uitat... Cu mult timp în urmă am decis să fac puțină ordine în sufletul meu. Atunci am hotărât să uit tot ce m-a întristat și m-a făcut nefericită. Tot atunci, am decis să nu uit niciodată nimic din ceea ce m-a făcut fericită. Greu, nu? Să lași la o parte frământările, durerea surdă, nopțile nedormite în care gândurile nu-ți mai dădeau pace și să păstrezi în gând și în inimă doar momentele când ai fost pe deplin fericit. În fond, când tragem linie, nu rămânem decât cu amintirile, nimic mai mult. Depinde numai de noi ce păstrăm și ce dăm la o parte.
Da, am uitat dezamăgirile, în schimb nu voi uita niciodată fiecare împlinire mai mare sau mai mică, mai semnificativă sau nesemnificativă pe care am trăit-o. 
Am uitat lacrimile amare, lacrimile de dor și durere, dar nu voi uita niciodată lacrimile de fericire.
Am uitat momentele de singurătate, clipele în care am fost pe marginea prăpastiei, dar nu voi uita niciodată oamenii dragi care mi-au fost alături și care m-au sprijinit.
Am uitat toate acele momente când mi s-a spus că nu pot, că nu voi reuși, dar nu voi uita niciodată încurajările și aprecierile oamenilor care au crezut în mine.
Am uitat clipele când am eșuat, dar nu voi uita prea curând bucuria fiecărei reușite.
Am uitat zilele ploioase și furtunile care s-au dat în interiorul meu, dar nu voi uita niciodată zilele însorite și momentele de liniște.
Am uitat timpul pe care l-am pierdut concentrându-mă pe lucruri care n-au meritat, dar nu voi uita că orice așteptare este temporară, chiar dacă durează toată viața.
Am uitat cum este să visezi, dar nu voi înceta niciodată să sper.  





Comentarii

Postări populare de pe acest blog

PASĂREA SPIN

Există o legendă despre o pasăre care cântă o singură dată în viața ei, mai minunat decât orice altă făptură de pe pământ. Din clipa în care își părăsește cuibul, pleacă în căutarea unui copac cu spini și nu-și află odihna decât atunci când îl găsește. Ea cântă între crengile răzvrătite până când se străpunge singură în cel mai mare și mai ascuțit spin. Și murind, ridică deasupra agoniei sale triluri mai frumoase ca ale ciocârliei și privighetoarei la un loc. Un cântec la superlativ ca preț al existenței sale. Pentru ceea ce-i mai bun în lumea asta nu există decât un singur preț: acela al unei mari dureri. Sau cel puțin...așa spune legenda.
 Acum cinci minute am terminat de citit ultima pagină a romanului Pasărea spin. Ce simt? Nu cred că aș putea răspunde cu certitudine. Mă urmăresc o tristețe și un gust amar. Mă gândesc la felul uimitor în care autorul Colleen McCullough reușește să contureze o poveste de dragoste imposibilă. Acțiunea romanului acoperă 60 de ani din viața membrilor f…

Lecție de simplitate oferită de copiii din Africa!

În fiecare zi ne trezim cu gândul să cerem mai mult de la viață decât ni s-a oferit ieri. Devenim din ce în ce mai egoiști și ne gândim doar la noi. Dar la EI oare cine se gândește? Când pui capul pe pernă te mai gândești la faptul că în alte colțuri ale lumii sunt oameni aflați în suferință? Ce îți trece prin minte atunci când te afli în fața unei mese îmbelșugate? Conștientizezi că în timp ce faci nazuri că adidașii tăi nu au semnul de la Puma sau Nike, zeci de oameni merg desculți? Câte persoane din întreaga lume mănâncă în fiecare zi pe săturate?  Copiii din Africa, dincolo de toate lipsurile cu care se confruntă în fiecare zi, sunt mult mai fericiți decât noi. Trăiesc în mijlocul naturii și se bucură de frumusețea fiecărui răsărit și apus de soare. Merg desculți și simt puterea pământului într-un mod în care noi nu o vom cunoaște niciodată.  În fiecare zi inventează un alt joc. În vocabularul lor nu există cuvântul plictiseală. Nu au jucării, dar au învățat să modeleze pământul,…

Gânduri printre rânduri

Cei din jurul tău pot spune multe despre tine. Te pot detesta, te pot alunga, te pot uita, te pot răni. Uneori te folosesc, alteori te provoacă sau te umilesc. În schimb, nu îți pot lua ceea ce ești, ceea ce simți, ceea ce știi și ceea ce ai în suflet. Există oameni care te suștin și care te admiră, persoane care se cred superioare ție dar și persoane invidioase care deși îți monitorizează fiecare pas și fiecare mișcare, ar dori să fie ca tine. Cât de mult ne schimbă niște vorbe aruncate la voia întâmplării? Cât de mult ne rănesc aceste vorbe?
Putem oare să trecem cu vederea ignorând? Fiecărei persoane pe care am întânit-o de-a lungul timpului, i-am dăruit câte o mică parte din sufletul meu.      
Am crezut în ei, în oameni, în zâmbetele lor prietenoase care dincolo de această mască falsă, ascundeau diverse interese. M-am îndepărtat de ei și am încercat să învăț câte ceva din fiecare experiență pe care am trăit-o.  SFAT: Nu lăsa pe nimeni să te desconsidere, doar pentru că ei nu sun…